Protejarea climatului în Europa: consecințele pentru sectorul de încălzire

A fost un succes istoric care a apărut în ultimul moment - așa cum mulți își amintesc probabil. Ca urmare a unei decizii de ultim moment a Conferinței Națiunilor Unite asupra Climei din 2015, obiectivul stabilit a fost clar: creșterea temperaturii cauzată de încălzirea globală ar trebui limitată la mai puțin de 2 ° C și chiar la 1,5 ° C ori de câte ori este posibil. Uniunea Europeană și-a formulat deja politicile energetice și există acum legi și reglementări specifice fiecărei țări pentru atingerea acestui obiectiv.

Nu este vorba numai de provocarea reprezentata de obiectivul "1,5 ° C" - Europa se confruntă, de asemenea, cu alta provocare, anume "3 x 20": până în 2020, UE dorește să reducă emisiile de CO2 cu 20%, să sporească eficiența energetică cu 20% si sa obtina 20% din cerințele sale energetice din surse regenerabile. În acest sens, domeniul care gestionează sistemele de încălzire se confruntă, de asemenea, cu provocări - mai ales că aproximativ 40% din consumul total de energie poate fi atribuit încălzirii locuintelor și prepararii apei potabile.

Utilizarea energiei termice reziduale, inclusiv prin încălzirea și răcirea centralizată, precum și prin cogenerare devine din ce în ce mai importanta.

 

De la 1 ianuarie 2016, clădirile noi din Germania trebuie să realizeze un consum de energie primară cu 25% mai mic. Decretul german de economisire a energiei (Energieeinsparverordnung [EnEV]) din 2014 este o bază de comparație pentru versiunea 2016. În plus, anvelopa clădirilor noi trebuie să aibă o izolație cu 20% mai bună.

În conformitate cu Legea privind energia regenerabilă (Erneuerbare-Energie-Wärmegesetz [EEWärmeG]), care a fost adoptată și în Germania, clădirile noi trebuie să utilizeze energii regenerabile. Ca urmare, 15% din cerințele energetice trebuie acoperite cu energie solară sau 30% trebuie să fie acoperite cu biogaz sau 50% cu o pompă de căldură, de exemplu. Germania intenționează să fuzioneze ordonanța "EnEV" și legea "EEWärmeG".
Asociația Federală a Industriei de încălzire din Germania (BDH) a stabilit obiective tehnologice ambițioase:

Aproximativ 70% din cele 20,5 milioane de sisteme de încălzire din Germania sunt clasificate în prezent ca fiind clase relativ scăzute de eficiență energetică C și D.

Obiectivul este de a reduce această proporție la 0 și maxim la 10% până în 2030. Pentru a face acest lucru, 90-100% din sisteme trebuie să fie în clasa A, A + sau A ++. Această abordare ar putea reduce consumul final de energie al Germaniei cu 15% până în 2030. Pentru a atinge acest obiectiv, însă, rata de modernizare a arzătoarelor pe combustibil lichid trebuie să crească de șase ori, iar modernizarea arzătoarelor pe gaz trebuie să se dubleze.

 

Din 1 ianuarie 2017, Italia a stipulat utilizarea energiei fotovoltaice ca principiu pentru clădirile noi de orice dimensiune și pentru renovarea clădirilor cu o suprafață de locuit mai mare de 1000 m2. Cu toate acestea, panourile solare nu pot fi amplasate oricum pe acoperișuri din motive estetice; panourile trebuie integrate în fațade și acoperișuri. O altă specificație:

Jumătate din energia pentru încălzirea apei industriale și jumătate din toată energia utilizată pentru încălzire, furnizarea de apă caldă și răcire trebuie să provină din surse regenerabile. Pentru clădirile publice, valorile sunt majorate cu 10%.

Standardele energetice ale modelului pentru cantoane ("Mustervorschriften der Kantone im Energiebereich" [MuKEn]) au fost modificate pe baza strategiei energetice 2050 pentru Elveția.

Cantoanele au termen până în 2018 să transforme aceste standarde generale în legi cantonale.
Standardele modelului stipulează că pentru cladirile noi trebuie să se producă în mod independent cel puțin 10 wați electricitate pe metru pătrat (zonă de referință pentru energie) ceea ce va avea ca efect intensificarea tendinței de utilizare a energiei fotovoltaice. În plus, numai generatoarele de căldură care utilizează energia regenerabilă sunt considerate adecvate pentru clădirile noi. Astăzi, pompele de căldură combinate cu un sistem controlat  de ventilație rezidențială sau cu colectoare solare termice sunt deja instalate în 85% din noile clădiri din Elveția.

Clădirile existente cu clase de eficiență energetică mai mici decât clasa D trebuie să obțină cel puțin 10% din cantitatea necesară de energie din surse regenerabile după renovare. Clădirile mai noi, construite începând cu anul 1990, de exemplu, și casele mai vechi și foarte bine izolate ar putea să obțină o clasificare D și, prin urmare, permit înlocuirea unui cazan pe gaz clasic cu un cazan în condensație. Cu toate acestea, sistemele bivalente, care se bazează pe combustibili fosili și pe surse regenerabile de energie sau în întregime pe energii regenerabile, devin tot mai frecvente.

Strategia energetică a României 2016-2030, după aproape un deceniu de la ultima revizuire a Strategiei Energetice Naționale, este clar că România avea nevoie de o actualizare a proiecțiilor de dezvoltare pe termen mediu și lung ale acestui sector, pentru a răspunde unor provocări noi, precum îmbătrânirea parcului de echipamente de producere a energiei sau potențiala epuizare a resurselor convenționale cunoscute la momentul respectiv .

Una din ariile centrale de intervenție strategică privește rolul central al biomasei în încălzirea gospodăriilor din mediul rural. Aproape 90% din locuințele din mediul rural și 45% la nivel național utilizează cu precădere lemn de foc pentru încălzire. Locuințele sunt, de regulă, încălzite doar parțial, în sobe cu ardere incompletă, nivelul de confort fiind scăzut, iar costul ridicat. Biomasa își va păstra în viitor un loc central în încălzirea locuințelor din mediul rural.

O altă arie centrală de intervenție strategică este dezvoltarea cogenerării de înaltă eficiență, în paralel cu modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu agent termic (SACET). Majoritatea capacităților în cogenerare existente funcționează pe bază de gaz natural, însă noile capacități vor utiliza în tot mai mare măsură biomasa, biogazul și energia geotermală.

O intervenție strategică suplimentară aduce în prim plan amplificarea programelor de creștere a eficienței energetice a locuințelor. În România, nivel scazut al eficientei producerii energiei termice, este mai degrabă rezultatul nivelului scăzut al veniturilor decât al prețurilor ridicate la energie, însă consumul specific mare de energie pentru încălzirea clădirilor agravează problema.

În ultimii șase ani, România a avansat în utilizarea unei părți importante a potențialului energetic eolian și fotovoltaic, iar resursele geotermale și solare sunt exploatate doar marginal în România, existând un potențial substanțial de creștere a utilizării acestor resurse în deceniile următoare.

Care sunt opiniile dvs. cu privire la obiectivele stabilite de UE și Elveția?

Timp de mulți ani, sectorul încălzirii nu a primit atenția pe care o merită din partea celor din lumea politică. Oamenii au preferat să discute subiectul emoțional al energiei electrice. Cu toate acestea, știm cu toții că, într-o gospodărie medie, aproximativ 80% din energie este utilizată pentru a încălzi camerele și a furniza apă caldă și că, în cazul exploatării investițiilor, există un potențial enorm de economisire. Ca atare, este cu adevărat pozitiv faptul că subiectul este abordat în prezent în mod mai consistent în ceea ce privește responsabilitatea pentru energie și pentru mediu.

 Ce înseamnă aceste reguli pentru Hoval?

Suntem pregătiți în mod optim. De asemenea, suntem foarte bine poziționați în domeniul energiei alternative și ventilației controlate. Datorită tehnologiei noastre sofisticate de sistem și a posibilităților oferite de platforma TopTronic^® E, putem oferi soluții integrate complete în domeniul sistemelor bivalente (combustibili fosili combinați cu energie alternativă). În acest context, expertiza și experiența noastră în sectorul de încălzire urbană devin din ce în ce mai atractive.


De asemenea, vedeți o amenințare din cauza acestor reglementări?

Este posibil ca mai puțini oameni să fie dispuși să-și îmbunătățească sistemele de încălzire. În general, regulamentele nu spun că trebuie realizate upgrade-uri - ele spun doar cum trebuie să fie realizate. Costurile suplimentare asociate pot duce la întârzierea actualizărilor. Prin urmare, mi se pare important ca opțiunea unui cazan în condensație, combinată cu energia termică solară ca alternativă la un preț rezonabil, să fie luate în considerare. În cele din urmă, acest lucru este încă mult mai bun pentru mediul nostru decât să nu facem absolut nimic. Și nu trebuie să uităm că biogazul și bio oilul (uleiul de piroliza) sau bio dieselul devin din ce în ce mai importante.


Tehnologiile inovatoare cum ar fi pila de combustie vor câștiga cursa ca urmare a acestor reglementări?

Sunt sceptic că astfel de tehnologii, cum ar fi pila de combustie pentru capacități energetice reduse, vor fi implementate rapid. Majoritatea oamenilor nu sunt pregătiți să plătească o sumă considerabil mai mare pentru o astfel de tehnologie ce utilizeaza combustibili fosili, deoarece raportul cost-beneficiu nu poate fi calculat la aceasta gama de putere.

La Hoval, ne concentrăm mult mai mult pe experiența noastră în soluții - pe sisteme inteligente combinate cu platforma inteligentă de control TopTronic^® E. Vom vedea aici un potențial semnificativ mai mare pe termen mediu. Luând în considerare prognozele meteorologice actuale sau cele mai recente prețuri la energie pentru controlul inteligent al sistemelor bivalente, sunt doar două exemple care pot genera beneficii semnificative.

Articol extras din revista Grupului Hoval, Insights 1/2017