Vor fi centralele termice de apartament interzise? Un interviu despre viitorul încălzirii domestice cu inginer Valeriu Timofan, manager general Hoval România.

În ultimele săptămâni, în presa din România s-a scris extensiv despre faptul că centralele termice de apartament ar putea fi interzise dacă se utilizează coșuri de fum individuale.

Având în vedere că aceasta este metoda de încălzire preferată și deja implementată sau în curs de implementare de către multi proprietari de locuințe, au fost ridicate numeroase semne de întrebare despre viitorul încălzirii domestice, despre cum vor fi utilizatorii afectați de această legislație și ce metode alternative, mai sustenabile sunt demne de luat în considerare.

Conform unui studiu efectuat de Inscop Research - prima radiografie sociologică privind încălzirea locuințelor, aflăm că în România sunt peste 8.300.000 de clădiri. Alegere unui sistem de încălzire adecvat, mai eficient energetic și cu un impact redus asupra mediului este crucială. Majoritatea clădirilor din România sunt construite înainte de anii ’90 și au pierderi energetice de 2-3 ori mai mari decât clădirile moderne. Măsurile de eficiență energetică pot reduce cu până la 40% consumul de energie al unei clădiri. Energia termică pentru încălzire și apă caldă reprezintă aproximativ 70% din consumul unui imobil rezidențial. Prin izolarea termică corespunzătoare și prin implementarea unor soluții eficiente de încălzire, consumul de energie poate fi redus la jumătate, cât și amprenta de carbon, susținând astfel eforturile, din ce în ce mai stringente, de a proteja mediul și ține sub control încălzire globală, ale cărei efecte dramatice sunt resimțite tot mai frecvent.

În conformitate cu Ordinul nr. 862 din 27 noiembrie 2001 pentru completarea Ordinului ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 23 ianuarie 2002, se prevede la art. 1.

„În cazul instalării microcentralelor termice cu putere instalată de până la 25 kW în locuinţe tip apartament din blocurile de locuinţe cu mai multe niveluri, proiectantul şi beneficiarul sunt obligaţi să asigure evacuarea gazelor arse printr-un coş colector vertical, a cărui înălţime să depăşească aticul blocului.”

Un alt act normativ Ordonanța nr. 73 din 29 august 2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 31 august 2002, stabileste la art 32, alin 2: „În situația în care debranșarea se face cu intenția înlocuirii sistemului de încălzire centralizat cu un sistem de încălzire individual pe bază de gaze naturale sau gaze lichefiate, suplimentar se vor îndeplini următoarele condiții: a) evacuarea gazelor arse se va face printr-un coș care va depăși nivelul aticului imobilului.

Având în vedere cele expuse mai sus, am decis să aducem clarificări și să abordăm cele mai stringente întrebări pentru proprietarii de locuințe, printr-o discuție, pe care ne-am dorit-o cât mai exhaustivă, cu managerul general Hoval, domnul Valeriu Timofan, inginer în domeniul HVAC.

Indiscutabil, sistemele de coș individuale reprezintă, din punct de vedere tehnic, și al condițiilor optime de locuit, un adevărat pericol. Principala motivație a celor spuse este că, aceste tipuri de coșuri elimină gazele arse fără un control strict, ducând, în cele din urmă, la o contaminare generală a aerului înconjurător din imediata apropiere a imobilelor. Fără a intra in detalii și, cu siguranță, fiecare dintre utilizatori își poate imagina ce înseamnă a evacua gaze arse de la parter până la etajul zece pe mai multe tronsoane ale unui imobil, aici mă refer cu precădere la imobilele cu peste 100 apartamente.

Cu siguranță că un specialist de profil, de exemplu, un arhitect va putea explica cu mult mai bine influența curenților de fațadă asupra calității aerului și, cu atât mai mult, atunci cînd vorbim de o contaminare directă a acestuia.

Așa că, pentru a concluziona, decizia cu privire la obligativitatea racordării evacuarii gazelor la un coș comun, este mai mult decât salutară și obligatorie.

Dificultatea utilizării unui astfel de coș comun concentric poate consta, în principal, în realizarea etanșeității și separării foarte precise a gazelor arse de evacuat și a aerului de admisie pentru ardere. Având în vedere acest lucru, este clar că pentru astfel de instalații de coș, este absolută nevoie de un specialist în domeniul HVAC, respectiv un producător/producători care să stăpânească fenomenul și să poată oferi soluții viabile, atât din punct de vedere al proiectării, cât și al realizării fizice propriu zise.

În ceea ce privește costurile, acestea sunt greu de evaluat pentru că nu discutăm strict de ceea ce înseamnă instalația de coș concentric, ci trebuie să luam în calcul complexitatea operațiunilor de mentenanță pentru o astfel de instalație. În aceste condiții este posibil ca instalația inițială în coș să reprezinte doar o mică parte din ceea ce înseamnă costul total generat, pe întreaga durată de viață în exploatare a unui astfel de sistem. Sigur că nu trebuie neglijat faptul că, astfel de construcții au un impact arhitectural, respectiv vizual, ca urmare, cu siguranță investitorii sau dezvoltatorii vor fi obligați să implice fonduri suplimentare pentru a implementa soluții în acest sens.

Și în acest caz este foarte dificil de stabilit cu exactitate care e soluția ideală, fiindcă aceasta poate fi identificată în funcție de condițiile fiecărei aplicații. Mai exact, ce să alegem? Sistemul centralizat de mari dimensiuni, cum ar fi CET-urile și distribuțiile, sitemele centralizate medii cum ar fi centralele de cartier sau de cvaratal sau sistemele centralizate mici, respectiv centrala termica de bloc?

În cazurile prezentate, decizia nu este numai una de ordin tehnic, ci are și un caracter profund personal. Încă există în memoria colectivă iernile teribile petrecute în regimul comunist, în apartamentele extrem de puțin încălzite sau în sălile de clasă unde se învăța cu palton și mănuși în mâini, care au creat dorința ulterioară de a avea posibilitatea ca utilizatorul sa își poată realiza confortul prin mijloace proprii, fără să depindă de sistemul centralizat.

Ca urmare, după cum se poate vedea, o soluție generală, nu este ușor de identificat, motiv pentru care recomand, cu multă căldură, să se apeleze la profesioniștii în domeniu, respectiv la proiectanții de instalații HVAC. Așa cum apelați la un arhitect pentru găsirea unei soluții și realizarea unei case la cele mai înalte standarde, la fel este necesar să se apeleze la un proiectant HVAC care să identifice soluția optimă.

Mă bucură întrebarea dumneavoastră, cu toate că ar părea că un raspuns al acesteia a fost deja dat. Am să profit de această oportunitate și am să dezvolt suplimentar – varianta care raspunde atât soluției tehnice optime, cât și dorinței utilizatorului de a fi propriul stapan în ceea ce privește sistemul de încălzire/climatizare.

Ca urmare, întorcandu-ne la subiectul principal al acestui interviu, o să vă propun spre analiză o variantă posibilă la centralele murale individuale. Pentru început, am să mă refer strict la o investiție nouă, cu un număr de circa 30 de apartamente – în acest caz, opțiunea care să realizeze un compromis de succes între sistemul centralizat și dorința individualizării și independenței, asigurată de o centrală termică de apartament – constă în:

• o centrală termică care să aibă în componență cazane performante care utilizează tehnologia condensației, echipamente de mare performanță pentru prepararea apei calde menajere cu protecție la Legionella.
• sistemul de distribuție care să conțină module termo hidraulice care, în fapt, se comportă și oferă independență energetică pentru fiecare apartament în parte.

Am să încep prin a vă răspunde la ultima parte a întrebării, spunându-vă că un sistem centralizat, sub nicio formă, nu este în măsură să genereze costuri suplimentare față de centralele murale individuale. Sigur, mă refer la un sistem centralizat modern și bine dimensionat.

Mai mult, trebuie menționat că actuala formulă, cu centrale termice individuale de apartament, este o formulă care nu permite, sub nicio formă, eficientizarea. Față de sistemul care nu permite eficientizarea, prin comparație, sistemul centralizat permite multiple dezvoltări și integrări de alte surse de energie care să conducă, în cele din urmă, la o reducere substanțială a costurilor de producție și distribuție. Mai mult, doar sistemul centralizat poate să răspundă în mod real la cerințele stipulate în legea 372/2005 și completările ulterioare ale acesteia, care începând cu 1 ianuarie 2021 își produce efectele. Din această lege aș vrea să redau doar unul dintre articole, art 3 (par 15):clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero - clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie pentru asigurarea performanței energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit astfel:

a) în proporție de minimum 30%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km față de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021;
b) proporțiile minime de energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km față de coordonatele GPS ale clădirii, pentru perioadele 2031-2040, 2041-2050 și după 2051, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului;

Referitor la legea menționată, aș vre să revenim cu ocazia unui alt interviu pentru a detalia.
În spiritul articolului menționat, realizăm un exercițiu și la sistemul propus ceva mai devreme putem să adăugăm, după cum urmează:

• un sistem solar fotovoltaic
• un sistem solar termic pentru prepararea ACM
• echipament de cogenerare pentru producerea de energie electrică și termică

Este clar că conceptul unui sistem descentralizat este multivalent, oferind multiple posibilități.

În ceea ce privește eforturile de a găsi soluții sustenabile, cu un impact cât mai redus asupra mediului înconjurător și care să ofere, în același timp, o eficiență energetică superioară, considerăm că este util să menționăm și punctul de vedere al lui Brian vad Mathiesen, un cercetător universitar, specializat în sisteme inteligente de energie, la Universitatea Aalborg, Danemarca, coordonatorul principal al Heat Roadmap Europe, un proiect finanțat de UE care a dezvoltat o strategie de încălzire și răcire cu emisii reduse de carbon pentru Europa.  

Acesta spune că dacă UE vrea să atingă ținta de neutralitate climatică în 2050 este necesar ca până în 2030, cel mai târziu, instalarea de noi centrale termice de apartament ar trebui interzisă, iar soluția ar fi extinderea sistemelor de încălzire centralizată, alături de folosirea noilor tehnologii pentru încălzire.

Un alt punct de vedere, demn de menționat, este reliefat în lucrarea profesorului doctor Gheorghe Benga de la Universitatea Iuliu Haţieganu din Cluj. Şef al catedrei de biologie celulară şi moleculară, dr. Benga a studiat efectele nocive ale centralelor de apartament asupra sănătăţii oamenilor. Una dintre concluziile lucrării de aproape 300 de pagini este că evacuarea gazelor de ardere, prin tuburi orizontale, favorizează crearea un înveliş de aer poluat de jur împreujurul blocurilor unde sunt montate aceste centrale.

”Poluarea creează o stare de disconfort locatarilor prin emanaţiile iritante, toxice şi nocive, având consecinţe imprevizibile, mai ales pe termen mediu şi lung, asupra sănătăţii. Se apreciază că multiplicarea numărului de centrale termice va mări efectul de seră, din cauza însumării emisiilor de dioxid de carbon. Trebuie menţionat aici faptul că cele mai multe ţări membre ale UE interzic montarea de centrale termice pentru o singură locuinţă, fiind preferată o soluţie de furnizare a energiei şi agentului termic pentru un număr mai mare de locatari ai unui imobil.” se arată în lucrare.

Va continua…